De Cremene -

Stâncă sunt, o stâncă ce arde

Jar nestins, ferecat

Văpaie-mpietrită, esenţă de flăcări

Luceafăr adânc îngropat

Puţini vor cunoaşte povestea din piatră

Ce-o spun pâraie ce curg

Şi-amnarul ce-aprinde iasca uscată

Născând un foc viu în amurg

De ani fără număr pe umeri ţin codrii

Iar tălpile mele-n străfund odihnesc

Ploaia mă spală, mă mângâie norii

Văd regi pierind şi alţii cum cresc

De-o seamă-s cu timpul, sunt cremene

De cremene, nestrămutat

Nici moartea nu-mi ştie'ncă numle

De cremne, neîndurat

Anii or trece, eu voi îndura

Din munte şi timp sunt făcut

Sub soare-arzător, sub gheaţa cea rece

În vântul ce zboară pierdut

Nimic nu mă schimbă-nafar' de uitare

Când paşii spre munte s-opresc

Dar singur rămas în a mea nemurire

'Nainte prin veacuri privesc

I am a rock, a burning rock

Fireproof, safe

Petrified flame, the essence of flames

Luceafăr deeply buried

Few will know the story in stone

What I say is a flowing stream

And the amnar that lights the dry jar

Giving birth to a living fire at dusk

For countless years I have been holding the woods on my shoulders

And my soles at rest rest

The rain washes me, the clouds caress me

I see kings perish and others grow

By the way, they're flaming

Flint, unshaken

My death doesn't even know my name

Cremation, unbearable

As the years go by, I will endure

From the mountain and time I am made

Under the scorching sun, under the cold ice

In the wind flying lost

Nothing changes my mind

When the steps to the mountains stop

But left alone in my immortality

'I've been watching for centuries